SCRISOARE DESCHISĂ,
ADRESATĂ ORGANIZATORILOR FESTIVALULUI ”BEACH, PLEASE”!
O scenă şocantă a avut loc la festivalul „Beach, Please” (în româneşte: „Plaja, te rog!”), desfăşurat între 9-13 iulie a.c., pe plaja staţiunii de la Costineşti. Această întâlnire trebuia să fie un prilej de bucurie şi comunicare între generaţii, muzica oferind cea mai bună cale spre aşa ceva. Dar, spectacolul a derapat în cu totul altă direcţie, din momentul în care trapper-ul Albert NBN, prin interpretarea unor versuri denigratoare la adresa României, a transformat scena într-un loc al jignirii, al dispreţului şi vulgarităţii fără limite. „Îmi bag p.la-n România, pe ţara voastră mă piş!”. Iată refrenul strigat pe scenă de acest individ, refren pe care sute de tineri, încurajaţi de „marele artist”, în realitate un filfizon fără şcoală şi fără cei şapte ani de acasă, l-au repetat la unison.
Orice om de bună credinţă realizează că această „interpretare” a depăşit cu mult libertatea de exprimare, ca să nu mai vorbim de decenţă şi bun simţ. Este un afront grosolan la adresa României, greu de înţeles şi greu de acceptat, o denigrare a identităţii noastre naţionale şi o jignire a fiecărui cetăţean al acestei ţări.
Pe scena unui festival, în văzul şi auzul a mii de tineri şi, după aceea, viral pe internet, acest individ a scuipat simbolurile sacre ale acestui pământ românesc, pământ care i-a oferit audienţă, notorietate, respect. I-a ocrotit familia, înaintaşii, indiferent de etnia lor.
Gravele derapaje de limbaj ale acestui aşa-zis ”artist„ nu sunt simple vorbe aruncate în vânt, ele devin gesturi de trădare morală, acte de umilire colectivă şi dovada că, din păcate, cultura contemporană este tot mai mult infestată de vulgaritate, ură, demenţă socială şi lipsă de respect faţă de valorile umane.
O înţeleaptă vorbă românească spune că „De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere!” Dacă ar fi învăţat ce înseamnă patria, ce înseamnă sacrificiul eroilor acestui neam, căzuţi pe câmpurile de luptă pentru apărarea gliei străbune, n-ar mai fi debitat asemenea injurii la adresa României, ţara în care s-a născut, sau la adresa oricărui alt popor. Ţara nu-i doar un nume, e o MAMĂ, la sânul căreia ai crescut.
Ţara înseamnă ACASĂ!
Fireşte că ne întrebăm cine se face vinovat, cum s-a ajuns la aşa ceva, dar toate răspunsurile au aceeaşi sursă – lipsa educaţiei, mulţi tineri neînţelegând termenii demnitate, onoare, ce reprezintă şi ce valoare au pentru poporul român. Dar, în aceeaşi măsură este vorba şi de lipsa de responsabilitate prin toleranţa faţă de această impostură în spaţiul public. Nu știm dacă haosul deliberat cultivat, cu complicitatea organizatorilor, are drept scop, promovarea non-valorilor, dar din păcate așa a rezultat. La fel de trist este și faptul că nu am putut să nu observăm lipsa de responsabilitate prin toleranță față de această impostură, în spațiul public.
Trebuie să înţelegem cu toţii că Ţara nu este un moft, un decor pe care îl înjuri la beţie sau într-o manifestare culturală, indiferent de tipul ei. Ţara este icoana noastră sfântă. Ţara, suntem noi. Limba, sângele, identitatea trebuie păstrate cu sfinţenie. A-ţi înjura ţara, înseamnă a te umili pe tine însuţi.
Înţelegem libertatea de exprimare în democraţie, dar am vrea să amintim şi acestor tineri, care se cred buricul pământului şi-şi închipuie că li se poate permite orice, că nu există democraţie fără demnitate. Şi nu există cultură acolo unde există dispreţ faţă de propria-ţi ţară.
În această idee, îi recomandăm acestui personaj să-şi caute altă ţară şi să încerce s-o înjure de pe aceeaşi scenă de festival, aşa cum a făcut la Costineşti, şi să vadă ce se întâmplă cu el.
Iar pe organizatorii acestui festival îi invităm la sediul Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, sau la oricare dintre activităţile organizate de noi cu tânăra generaţie, membri ai Cercurilor „Cultul Eroilor”, niște tineri minunați, poate, aşa, vor reuşi să afle mai multe despre Ţara pe care o înjură şi despre naţia pe care o tratează cu dispreţ și poate, aşa, şi-ar purifica sufletul.
Ne gândim și că, poate, întâlnirea cu faptele eroilor le-ar influenţa caracterul şi ar adăuga talentului lor, pe care nu îl punem la îndoială, şi strălucirea integrităţii morale.
Astfel poate, aşa, ar reuşi să devină nişte fiinţe armonioase, echilibrate, aducând prinosul creaţiei sufletului lor pe altarul de jertfă al neamului şi ţării pe care le-au denigrat.
Câţi vor avea curajul să o facă?
România merită dragostea noastră, nu disprețul nostru.
Biroul Executiv Central al Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”
